Eficienta Energetica

Eficiență Energetică

Este binecunoscut faptul că ENERGIA reprezintă cea mai importantă şi cea mai vitală forţă motoare din cadrai procesului de dezvoltare al unei societăţi civilizate. In acelaşi timp. ea constituie unul din principalii parametrii ai progresului pentru oricare din activităţile umane. Acesta este motivul pentru care în zilele noastre resursele şi rezervele de energie sunt considerate de o mare importanţă, indiferent de naţiune. Dincolo de disponibilitatea sau de lipsa unor resurse de energie primară, la nivel mondial se manifestă o preocupare deosebită a autorităţilor guvernamentale în a promova măsuri destinate optimizării utilizării energiei. In ultima perioadă de timp s-a conturat tendinţa, susţinută atât de opinia publică cât şi de clasa politică, de a înlocui sursele convenţionale de energie cu aşa-numitele surse curate de energie. Această , tendinţă este rezultatul creşterii preocupărilor faţă de impactul asupra mediului produs | de utilizarea acestor surse convenţionale, cu un accent deosebit asupra “efectului de seră” (încălzirea globală a Pământului).

Eficienta energetica

Strategia de reducere a emisiei de C02 necesită o regândire a principiilor de dezvoltare din toate sectoarele activităţii umane. Mai întâi de toate se impune însă o schimbare a modelelor privind producerea şi utilizarea energiei. O utilizare mai eficientă a energiei poate ordona şi stimula celelalte direcţii de îmbunătăţire a mediului urban. împreună cu eforturile de creştere a calităţii funcţiilor operaţionale ale oraşelor, ai managementului de spaţiu si al resurselor naturale. La ora actuală există condiţii extrem de favorabile în ceea ce priveşte promovarea unor politici şi programe de conservare a energiei. Din punct de vedere ai mediului înconjurător aceasta reprezintă soluţia optimă, deoarece poate satisface o cerere crescândă de energie în condiţiile în care apelul la sursele primare rămâne neschimbat.

 

“Crizele petrolului” din anii 70 au determinat căutarea şi implementarea unor soluţii ide îmbunătăţire semnificativă a eficienţei energetice a clădirilor. Totuşi, cea mai mare j mare parte a fondului de clădiri are o vârstă relativ ridicată şi nu satisface standardele | actuale de eficienţă energetică. Atingerea acestor standarde implică derularea în . viitorul apropiat a unor ample acţiuni de reabilitare a clădirilor existente.

 

Investiţiile realizate în scopul creşterii eficienţei energetice a clădirilor generează cu necesitate un cash-fiow pozitiv, având la bază o micşorare a facturii energetice. Pe lângă o serie de forme tradiţionale de finanţare a proiectelor de reabilitare (cum ar fi, de exemplu, împrumuturile bancare), proprietarii şi utilizatorii de clădiri pot apela şi la alte soluţii. Una dintre soluţiile moderne, utilizată pe o scară din ce în ce mai largă, este reprezentată de contractul de performanţă, în care plata activităţii de reabilitare este condiţionată de succesul acesteia. Această soluţie de finanţare presupune ca o agenţie guvernamentală sau o companie de servicii energetice să preia toate riscurile proiectului, pornind de la definirea soluţiilor tehnice şi până la obţinerea capitalului, procurarea şi instalarea echipamentelor destinate creşterii eficienţei energetice. In acest context, companiile de servicii energetice utilizează auditul energetic ca un instrument capabil să cuantifice succesul obţinut în cadrul contractelor de performanţă.

 

Preocupările legate de eficienţa energetică s-au manifestat şi în programele de management energetic implementate de mari societăţi comerciale. Aceste programe urmăresc o reducere a risipei în procesul de utilizare a energiei, precum şi alinierea la noile standarde şi reglementări din domeniu. Pe de altă parte, proprietarii şi utilizatorii de clădiri pot beneficia la ora actuală de avantajele unor subvenţii şi facilităţi fiscale oferite în scopul realizării unor audituri energetice şi implementării măsurilor de utilizare eficientă a energiei.

 

În sensul cel mai larg, eficienţa energetică include economisirea energiei şi managementul cererii de energie. Implementarea acestui concept în toate sectoarele economice:

 

(i) poate reduce necesitatea unor noi capacităţi de producţie;

(ii) are o perioadă scurtă de recuperare a investiţiei;

(iii) este atractivă din punct de vedere al impactului asupra mediului pentru că generează emisii reduse de noxe.

Se estimează că 18 % din energia consumată în UE şi 40 % din cea consumată în ţările din centrul şi estul Europei poate fi economisită prin măsuri relativ simple (ex. întreruperea alimentării cu energie pentru echipamentele care nu sunt utilizate). Sistemele de economisire a energiei din domeniul iluminatului pot singure să asigure o reducere a facturii cu până la 50 %.

 

Cererea de energie la nivelul UE a crescut începând cu anul 1986 cu o rată anuală de 1-2 %. In timp ce cererea industrială a fost relativ constantă (ca un rezultat a tranziţiei către o economie bazată pe servicii), cererea de energie (electricitate, transport, căldură) din sectorul locativ şi terţiar a manifestat o continuă creştere, ponderea principalilor consumatori de energie, raportată la o valoare totală de 950 Mt, crescând permanent.

 

Demn de remarcat este faptul că în UE energia consumată în anul 2000 în sectorul clădirilor a fost de 384 Mt (40 % din consumul final total de energie al UE), şi se preconizează ca această cotă să crească cu 20 % până în 2020 şi cu 30 % până în 2030. Deci, sectorul clădirilor va rămâne cel mai important consumator de energie. 65 % din necesarul de energie al clădirilor este asigurat prin arderea combustibililor fosili: 40 % gaz natural şi 25 % petrol. Electricitatea acoperă 25 % din acest necesar, restul de 10 % reprezentând energii regenerabile care sunt utilizate cu precădere în domeniul locuinţelor.

 

Din fondul de clădiri, 70 % sunt locuinţe, iar 30 % spaţii comerciale şi administrative. 21 % din emisia anuală de C02 este datorată consumatorilor de energie din sectorul rezidenţial şi comercial. Recentele măsuri legislative, programele demonstrative şi de diseminare, formele de energie regenerabilă, investiţiile efectuate în instalaţii eficiente, educarea consumatorilor – cu alte cuvinte promovarea eficienţei energetice sub toate formele posibile – pot conduce, prin aplicarea unor măsuri simple la o micşorare cu 20% a consumului de energie reducând astfel emisia anuală de CO2 cu până la 430 milioane tone.